Am strans de-a lungul timpului texte, fraze, opinii despre astrologie scrise de scriitori si maestrii celebri. In acest episod va prezint texte din creatia lui Mircea Eliade si Paramahansa Yogananda.
MIRCEA ELIADE
Mircea Eliade rămâne pentru cunoscători un iubitor al misterelor lumii, oricare ar fi ele. Din nenumăratele lui studii putem extrage si citate care fac o referire clară la influenţele astrelor asupra a tot ce ne înconjoară.
1. Mircea Eliade – “Făurari şi alchimişti”, 1977
„Orientarea şi înclinarea filoanelor sunt în legătură cu punctele cardinale. Bergbüchlein aminteşte acele tradiţii conform cărora astrele călăuzesc formarea metalelor. Argintul creşte sub influenţa Lunii. Filoanele sunt mai mult sau mai puţin bogate în argint, urmând situarea lor în raport cu “direcţia perfectă”, marcată de poziţia Lunii. Minereul de aur creşte, bineînţeles, sub influenţa Soarelui: “După părerea înţelepţilor, aurul se naşte din sulful cel mai limpede posibil, purificat şi rectificat în pământ, sub acţiunea cerului, în principal a soarelui, în aşa fel încât el nu conţine nici o umoare care ar putea fi distrusă sau arsă de foc, nici un fel de umiditate care ar putea fi evaporată prin foc…. În Bergbüchlein se explică şi naşterea minereului de cupru prin influenţa planetei Venus, a minereului de fier prin influenţa lui Marte, şi a minereului de plumb prin influenţa lui Saturn. […] Acest text atestă un complex de tradiţii miniere derivând, pe de o parte, din concepţia arhaică a embriologiei minerale, iar pe de alta, din speculaţiile astrologice babiloniene”.
“Cvintetul universal, wu-hsing (apă, foc, lemn, aur, pământ) este omologat organelor interne ale omului; inima este esenţa de foc, ficatul cu esenţa de lemn, plămânii cu esenţa de metal, rinichii cu esenţa de apă, stomacul cu esenţa de pământ.”
„Opera metalurgică din Mesopotamia comportă şi ea o serie de acte liturgice. Se alegeau o lună şi o zi faste […].”
AUTOBIOGRAFIA UNUI YOGHIN
Mai jos imi permit să vă citez cea mai frumoasa descriere a astrologiei pe care am citit-o de când ma aflu în această viaţă.
Fragmentul este din capitolul “Pacalind stelele” din cartea “Autobiografía unui yoghin” scrisa de Paramahansa Yogananda publicata pentru prima data in 1946 de catre Biblioteca Filozofica din New York.
Această carte a apărut în varianta sa fidelă a textului original şi la Editura Mix în 2007.
“Mukunda, de ce un porţi o brăţară astrologică?”
“Dar ar trebui, Maestre? Eu nu cred în astrologie.”
“Nu este vorba să crezi; atitudinea ştiinţifică înseamnă să afli dacă este adevărat sau nu. Legea gravitaţiei a funcţionat la fel de eficient şi înainte ca Newton să o descopere şi la fel şi după ce a descoperit-o. Cosmosul s-ar transforma într-un haos dacă legile sale nu ar putea opera fără să aibe girul credinţei umane.
Şarlatanii au adus ştiinţa astrelor în situaţia de a avea o asemenea reputaţie proastă în prezent. Astrologia oferă un domeniu mult prea vast, atât din punct de vedere matematic cât şi filozofic, pentru a fi înţeleasă de oameni care nu posedă o cunoaştere profundă. Nu trebuie să ne surprindă în lumea în care trăim faptul că ignorantul este incapabil să desluşească tainele cerului şi vede mâzgăleli acolo unde sunt slove. Nu trebuie să aruncăm şi înţelepciunea odată cu falşii înţelepţi.
Toate componentele creaţiei se află în legătură unele cu altele şi se influenţează reciproc. Echilibrul universului se bazează pe reciprocitate”, a continuat gurul meu. “Omul, privit sub aspect fizic, trebuie să combată două categorii de influenţe: mai întâi tumultul interior, cauzat de interacţiunea elementelor care îl compun, şi anume pământ, apă, foc, aer şi eter şi apoi forţele distructive ale naturii. Atâta timp cât omul se confruntă cu propria efemeritate, el va fi afectat de miliardele de mutaţii ale cerului şi pământului. Astrologia este ştiinţa care studiază răspunsul omului la acţiunea stimulilor planetari. Stelele nu sunt în mod conştient nici benefice, nici malefice; ele doar emit radiaţii pozitive sau negative în univers. Acestea singure nici nu ajută, nici nu fac vreun rău omenirii, ci doar oferă un canal prin care operează legea cauzei şi a efectului, în vederea stabilirii echilibrulului între acţiunile prezente ale oamenilor şi cauzele care le-au generat în trecut.
Un copil se naşte în acea zi şi la acea oră când înfluxurile cereşti sunt matematic în armonie cu karma sa individuală. Horoscopul acelui copil va fi un portret provocator, care va dezvălui imaginea imposibil de alterat a trecutului său, precum şi posibilele urmări ale acestui trecut. O hartă nativă nu poate fi însă interpretată corect de oricine, ci numai de acei foarte puţini oameni înzestraţi cu înţelepciune intuitivă.
Mesajul scris în ceruri la naştere nu trebuie interpretat ca o dezvăluire a destinului imuabil: bun, dacă faptele din trecut au fost bune; rău, dacă faptele din trecut au fost rele, ci el trebuie să trezească în om voinţa de a se elibera din sclavia universului. Ceea ce omul a făcut, tot el poate desface. Nimeni altcineva nu este autorul cauzelor ale căror efecte se manifestă preponderent în viaţa sa actuală. Orice limitare poate fi depăşită, pentru că a fost creată chiar de către om prin acţiunile sale trecute, şi pentru că el dispune de resurse spirituale care nu se supun influenţelor astrelor.
Veneraţia superstiţioasă pentru astrologie transformă omul în automat, într-o fiinţă complet dependentă de ghidarea primită mecanic. Înţeleptul se luptă cu planetele sale, altfel spus cu propriul trecut, alegând să nu se supună creaţiei, ci Creatorului. Cu cât realizează mai plenar unitatea sa cu Spiritul, cu atât mai puţin va resimţi dominaţia materiei. Sufletul este pentru totdeauna liber şi nemuritor. El nu poate cădea prizonier astrelor. Omul este spirit şi are un corp fizic. Atunci când este capabil să-şi definească în mod corect simţul identităţii, va lăsa în urmă toate tiparele aşa-zis obligatorii. Însă atâta timp cât el alege să rămână confuz cu privire la identitatea sa, complăcându-se în starea ordinară de amnezie spirituală, va purta cătuşele subtile pe care i le pun legile mediului exterior.
Dumnezeu este armonie; cel care se află în armonie cu Divinul nu poate face niciodată ceva greşit. Faptele lui vor fi întotdeauna în mod natural conforme cu legile astrologice. După ce s-a rugat şi a meditat profund, el se va afla în contact permenent cu conştiinţa divină, a cărei protecţie este superioară oricărei forţe exterioare.”
“ Atunci, dragul meu Maestru, de ce vrei să port o brăţară astrologică?” am întrebat eu după îndelungă tăcere, în timpul căreia îmi pusesem silinţa să asimilez nobila expunere pe care mi-o făcuse Sri Yukteswar.
“Călătorul poate renunţa la hartă numai după ce a ajuns la capătul călătoriei. Cât timp se mai află pe drum, el are nevoie de indicii ca să nu se rătăcească. Înţelepţii din vechime au descoperit multe căi prin care omul îşi poate scurta exilul pe tărâmul iliziei. Există câteva trăsături ale legii karmei care pot fi ajustate de mâna pricepută a înţelepciunii.
Toate suferinţele umane se datorează unei încălcări a legilor universale. Scripturile spun clar că omul trebuie să se supună legilor naturii şi, în acelaşi timp, să nu discrediteze omniprezenţa divină. El ar trebui să se roage astfel: Doamne, mă încred în Tine, ştiu că Tu mă poţi ajuta, şi la răndul meu îmi voi da silinţa pentru a îndrepta răul făcut.
Print-o serie de mijloace, rugăciunea, puterea voinţei, meditaţia yoghină, consultarea sfinţilor, purtarea de brăţări astrologice, efectele adverse ale acţiunilor greşite din trecut pot fi diminuate sau anulate” [….]
„Mult timp încă din copilărie, am respins astrologia, parţial pentru că am observat că oamenii manifestau un ataşament servil faţă de aceasta şi, de asemenea din cauza unei preziceri pe care mi-a făcut-o astrologul familiei: Te vei căsători de trei ori şi vei fi văduv de două ori.
Am reflectat asupra chestiunii simţindu-mă ca o capră pe altarul triplei căsătorii. Trebuie să te resemnezi cu soarta ta, mi-a spus fratele Ananta. Având în vedere că horoscopul s-a dovedit adevărat în ceea ce priveşte faptul că în copilărie vei fugi în Himalaya şi vei fi adus înapoi cu forţa, trebuie să admiţi că şi prezicerea celor trei căsătorii este corectă.
Într-o noapte am avut intuiţia clară că acea profeţie era în întregime falsă. Am aruncat în foc sulul de hârtie pe care era scris horoscopul, iar cenuşa am pus-o într-un săculeţ pe care am scris: Seminţele karma-ei trecute nu mai pot încolţi dacă înainte au fost arse în flăcările înţelepciunii divine.
Am pus săculeţul la vedere; Ananta a văzut numaidecât mesajul meu sfidător.
„Nu poti distruge adevărul la fel de uşor cum ai distrus acest sul de hârtie.” Apoi a râs dispreţuitor.
Este adevărat că până să ating vârsta adultă, familia a încercat de trei ori să-mi aranjeze logodna. De fiecare dată am refuzat să le urmez planurile stiind că iubirea mea pentru Dumnezeu era mai puternică decât orice constrângere astrologică, cu rădăcinile în trecutul meu.
Cu cât mai profundă este realizarea spirituală a unui om, cu atât mai mult este capabil să influenţeze întregul univers prin vibraţiile spirituale subtile pe care le emite, şi cu atât mai puţin este afectat de fluxurile fenomenelor exterioare.
Aceste cuvinte inspiratoare rostite de Maestrul meu mi-au revenit adeseori în minte.[…]”
Lectura placuta!
Monica Lazar
Astrolog